Școala din mediul rural și programul „Spre o educație mai bună pentru toți copiii”

După ce prin programul „Hai la Olimpiadă” am găsit o metodă care să le faciliteze copiilor buni la matematică, fizică și informatică asigurând accesul constant la ședințe de pregătire adaptate nivelului lor, ne-am îndreptat atenția către școlile din mediul rural.  Suntem convinși că în mediul rural există copii care ar putea fi competitivi dacă pregătirea lor ar fi metodică și asistată corespunzător. Diferența între copiii din orașe și cei din sate, din punct de vedere al pregătirii școlare, este dată de obicei de atitudinea părinților. Dacă în orașele mari părinții exagerează uneori cu ședintele de pregătire suplimentară la care îi trimit pe copii, părinții din zonele rurale foarte rar reușesc și numai să-și asiste copiii la lecții. Nu doar datorită nivelului de pregătire scăzut, ci și datorită treburilor gospodăriei, pentru care, adesea, copiii au și ei responsabilități bine definite. Efectul acestei abordări este scăderea progresivă a nivelului de pregătire, în timp ce nivelul complexitate a materiei predate crește, motiv pentru care în final copiii ajung chiar să abandoneze școala.Fenomenul ne-a atras atenția și ne-am hotărât să dedicăm programul „Nouă ne pasă” maximizării șanselor copiilor din mediul rural, prin asistarea în procesul educațional. Din fericire, nu suntem singurii care am avut această inițiativă – chiar de la începutul demersului am întâlnit proiectul „Spre o educație mai bună pentru toți copiii” al Asociației Politeia, care are aceleași scopuri ca și noi. Faza pilot este implementată în Satul Dârvari (jud. Ilfov), cu susținerea Fundației eMAG, iar conceptul și detaliile acțiunii sunt povestite mai jos de Mihai Vasile, președintele Asociației Politeia:

„Proiectul a pornit de la o idee simplă: credem că fiecare copil are un potențial foarte mare, însă pentru îndeplinirea acestui potențial este necesar un context educațional de calitate. La Dârvari, cu toate intențiile bune ale părinților și profesorilor, în fiecare generație ajung la liceu mai puțin de jumătate din cei care au început ciclul gimnazial. Sunt profesori care încearcă, dar este greu să-ți faci lecția de clasa a V-a când ai copii care nu știu să citească sau să efectueze adunări. Sunt părinți care își doresc să-și trimită copiii la facultate, dar educația lor precară nu le permite să-i ajute cu temele pe care le au de făcut în ciclul primar. Aici intervine proiectul nostru: Politeia oferă sprijin acestor copii, punându-le la dispoziție doi tutori cu care pot lucra la limba română și la matematică. Totodată, noi le creăm un mediu diferit de cel cu care sunt obișnuiți, un loc unde dialogul și colaborarea iau locul violenței, unde teama și reproșurile sunt înlocuite de încercări și încurajări.

Scopul nostru final este ca toți cei 30 de copii să termine ciclul gimnazial și să meargă la liceu. Anul trecut, din 29 de copii înscriși, doar 20 au trecut într-a VI-a. Foarte probabil, sub 15 vor merge la liceu, întrucât acesta este tiparul fiecărei generații. Ne dorim ca generația de anul acesta să seteze un nou tipar, pe care să-l putem folosi apoi și în alte școli cu o situație similară. Copiii își doresc să învețe, părinții îi sprijină, iar școala are deschiderea necesară pentru inițiative extra-școlare. Le lipsește cadrul potrivit care, din păcate, nu poate veni decât din exterior. Aceasta este nevoia căreia îi răspunde proiectul. Ne dorim să fim prezenți cât mai mult în școală și să reducem relevanța contextului social din care provin copiii.

Pe lângă lecțiile de matematică și limba română care îi ajută să țină pasul cu materia predată la școală, copiii incluși în program primesc și o masă pe zi, rechizitele și hainele de care au nevoie pentru a veni la școală.

Așteptăm cu nerăbdare rezultatele acestei acțiuni pilot. Iar dacă ea se va dovedi funcțională, intenționăm să aplicăm modelul și în alte sate și comune și, de ce nu, să-l transformăm într-o variantă standard de acțiune pentru maximizarea șanselor copiilor din mediul rural. Doar investind real în educația lor vom putea spera și la variante de dezvoltare durabilă pentru satele românești.